vineri, 31 octombrie 2014

Contribuții ale Mitropolitului Eugenie Hacman la biserica românească din Bucovina



 Satul Vaslăuți din regiunea Cernăuţi este locul de naștere a primului mitropolit ortodox al Bucovinei, Eugenie Hacman (1793-1873). Datorită strădaniilor sale, o biserică autonomă bucovineană a existat timp de 70 de ani până la ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS.
Eugenie Hacman, provenit dintr-o familie de ţărani români originară din părţile Hotinului, a fost un cleric ortodox român, și a avut rangul de episcop al Bucovinei (1835–1873) şi mai apoi pe cel de arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei (ianuarie – martie 1873).
După absolvirea studiilor secundare, a urmat cursurile Şcolii clericale din Cernăuţi şi apoi pe cele ale Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Viena, pe care le-a absolvit în 1823.
Având studii înalte, după absolvirea facultăţii, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon şi apoi ieromonah și numit catihet (profesor de religie) la Şcoala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuţi (1827-1835).
Mitropolit Eugenie Hacman
În anul 1835, este numit şi hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei episcopul Eugenie Hacman a contribuit la dezvoltarea eparhiei bucovinene. El a sprijinit construirea de noi biserici, în perioada păstoririi sale fiind construite Palatul mitropolitan şi Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi (1844-1864).
Deşi românii din Imperiul Austro-Ungar doreau înfiinţarea unei singure Mitropolii pentru toţi românii ortodocşi din imperiu, episcopul Eugenie Hacman s-a opus revendicărilor naţionale româneşti, luptând cu disperare pentru înfiinţarea unei Mitropolii a Bucovinei şi visând să ajungă în scaunul de mitropolit. În anul 1861, clerul din Bucovina a decretat ridicarea episcopiei la rang de mitropolie.
Totuşi, fruntaşii bucovineni (printre care şi Eudoxiu Hurmuzachi) au făcut parte din delegaţia românilor din toate eparhiile române de pe teritoriul Austro-Ungariei venită în anul 1862 cu o petiţie în faţa Împăratului. Ca urmare a acestui demers, Împăratul Franz Iosif I şi-a dat acordul pentru înfiinţarea unei mitropolii greco-ortodoxă, independentă de cea sârbească. Episcopul Ardealului, Andrei Şaguna, a cerut încorporarea în viitoarea Mitropolie şi a românilor din Bucovina, în ciuda opoziţiei episcopului Hacman care dorea separarea.

Deși s-a spus despre Eugenie Hacman că nu a servit mereu interesele românilor, înaltul prelat a fost alături de aceștia dovadă fiind o scriosare a sa  
 "catra drept credincioasa gramada din Boian" în momentul când erau în conflict cu familia polono-armeana Stefanovici.
Iata continutul acestei scrisori, scrisa de catre episcopul Hacman in limba română si trimisa satenilor razvratiti din Boian:
"Cuprinzaindu-ne durere foarte simtitoare pentru necuvioasele patiri ale preotilor vostri Simion si Petru, inca mai mare durere ne cuprinde pentru patirile voastre, cei ce, pentru straimbatatea care v-ar fi facaind-o pomenitii preoti, faceti straimbatate Sfintei Biserici, maicii voastre. Aceasta nu v-a facut nici un rau. Pentru ce dar multi dintre voi voesc a se instraina de ea? Pentru ce dar multi au intrat in biserici straine, spre a se inchina aice si a asculta invatatura de la invatator strain?
Tot raul ce v-au facut preotii nu va vine de la biserica, precum aceasta nici nu se poate gaindi. Cum dara puteti voi amairi si pe Noi, Arhiereul vostru, carele neincetat se grijeste pentru mai maintuirea sufletului vostru?
Dat-a cineva catre Protoprezvitor, catre Consistor sau catre Noi o jaloba impotriva preotilor si caind? Dar daca nimene n-a facut-o aceasta, care nu au facut un pacat toti acesti ce s-au dus la preotul cel latinesc sau rusasc si s-au iscalit ca ai lor poporeni?
Mare pacat au facut ei, si spre a lui iertare ei trebuie sa se spovedeasca, si atunci vor fi si de la Arhiereu, si de la Dumnezeu iertati.
Cu toate acestea, devreme ce am inteles deplin si cu adevarat starea poporului, Noua iubit, si am cunoscut durerea lui, am hotarait, spre inlesnirea sortii sale, a face o schimbare in privinta imprejurarilor pastoriei de acolo, care o si punem la cale, nadajduind vairtos cum ca prin aceasta se va intoarce iarasi duhul pacii si al dragostei si cucerniciei in inimile cele amaraite, si vor ramainea toti acolo, unde s-au nascut, unde s-au botezat si unde zac mosii si stramosii lor, ca adevarati fii si credinciosi ai maicii sale biserici pravoslavne a rasaritului, ramainaindu-le si Noi cu deplina bunavoire si impartindu-le a Noastra Arhiereasca blagoslovenie.
Ce se atinge de jaluirile poporenilor asupra pastorilor sai, in privinta aceasta s-a orainduit, mai inainte de ce am spus Protopresviterului Procopovici cercetarea sa, de la inalta Ocairmuire a Tarii o comisie amestecata, care are sa faca fara zabava la starea locului la Boian o cercetare, la care vor fi slobozi poporenii cei asupriti a da la protocol jaluirile sale fara sfiala, pe cuget si pe dreptate.
Cernauti la 13/25 martie 1856
Eugenie".

La data de 12/24 decembrie 1864, Curtea Imperială de la Viena a decretat înfiinţarea Mitropoliei românilor din Transilvania şi Ungaria (cu sediul la Sibiu), dar fără Eparhia Bucovinei.
La data de 23 ianuarie 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de mitropolie, încorporând şi două episcopii slave din Dalmaţia, iar PS Eugenie a fost numit arhiepiscop de Cernăuţi şi mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. Totuşi, el nu şi-a văzut visul împlinit, neapucând să fie instalat în scaunul mitropolitan. Corpul său a fost adus în Bucovina, fiind înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi, ctitorită de el.
În perioada păstoririi sale, a militat și pentru dezvoltarea învăţământului primar şi a şcolilor confesionale. A introdus din proprie iniţiativă limba română ca limbă de învăţământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuţi, dar s-a opus introducerii alfabetului latin. În anul 1837, el a obţinut aprobarea de reînfiinţare a unor şcoli primare româneşti, iar în 1848 a înfiinţat o Şcoală normală la Cernăuţi, cu limba de predare română, dar în 1869 acestea devin şcoli de stat cu limba de predare germană.

După moartea la data de 31 martie/12 aprilie 1873 a mitropolitului Eugenie Hacman, arhimandritul Teofil Bendela este ales în funcția de arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Este hirotonit întru arhierie la Sibiu în data de 21 aprilie 1874 și instalat în scaunul mitroopolitan de la Cernăuți la 21 mai 1874. În scurta perioadă cât a condus Mitropolia Bucovinei, IPS Teofil a dat porunca de a se introduce scrierea cu litere latine în Eparhia Bucovinei.
                                                                     
Pr.Dr.Radu Ilas

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu